Biblio bebè

Cum să crești cititori

 

Ce să citești?
În primii ani de viață, copilul crește, învață și se schimbă foarte repede: de aceea, fiecare etapă poate fi însoțită de cărți deosebit de potrivite pentru a vorbi cu copilul în fiecare etapă a creșterii sale.

 

Site-urile Nati per Leggere și Nati per Leggere Piemonte sintetizează bine criteriile și sfaturile în vederea alegerii în funcție de vârsta copilului, de abilitățile dobândite și de tipul de cărți potrivite pentru ei.

 

Nati per leggere Piemonte

Nati per leggere – proiect național

 

În special, la începutul unei cariere de cititor cu voce tare, chiar primul criteriu de alegere îl reprezintă propriul gust: este greu de citit cu transpunere o poveste care nu ne place, lipsa de entuziasm a cititorului pentru un text care nu îl entuziasmează fiind palpabilă de către ascultător.

Să te distrezi citind este unicul secret pentru a transmite dragostea pentru cărți și lectură: poeziile pentru copii, rimele și cântecelele sunt un ajutor valabil datorită ritmului și ironiei care le caracterizează și pentru că de multe ori îți permit să trăiești cu vocea și cu corpul textul lor.

De fapt, mai ales la început, în jurul vârstei de 6 luni, scopul nu este atât de mult să-i citești copilului, cât să folosești cartea împreună cu el.

Pe măsură ce copilul crește, dieta sa alimentară se schimbă... și, de asemenea, cea editorială!

Efortul este de a oferi copilului o varietate de cărți: diferite tipuri și genuri, cărți ilustrate și povestiri scurte fără ilustrații, cărți de diverse materiale și dimensiuni.

De-a lungul timpului, copilul își rafinează gustul dar, datorită varietății, va ști cum să se desfete cu toate!


 

Cum să citești?
Nu trebuie să fii un actor pentru a face cărțile să fie atractive și fascinante pentru copiii noștri: cititul este un dialog între noi și ei prin cuvintele unei povești

Este de ajuns să vă amintiți regulile de bază ale punctuației (pauză scurtă după o virgulă, pauză mai lungă după punct)... și să urmați ritmul poveștii și curiozitatea pe care o trezește cu ritmul vocii.

 

Schimbarea volumului poate fi, de asemenea, o modalitate simplă de a crea un crescendo de așteptare, de a atinge un punct înalt de emoție sau de a crea suspans și de a stimula atenția.

Nu trebuie să ne temem că nu suntem buni cititori: pentru a avea succes cu copiii noștri este suficient să citim cu o inimă dedicată lor și o minte liberă de orice alt gând.

Un moment plăcut, adesea trecut cu vederea de adulți, dar solicitat de copii, este recitirea, chiar parțială, a textului, pentru a savura mai bine poveștile și imaginile: parcurgerea din nou a cărții oferă o oportunitate de comentariu și dialog cu copilul.


 

Când să citești?

Este dificil să indicăm un orar ideal pentru dedicat lecturii; singura regulă este să facem din lectură un moment special și plăcut în care părinții și copiii au timpul și dorința de a „împărtăși” un moment în care ambii au dorința și plăcerea de a face ceva împreună și de a se pierde în lumea fantastică a poveștilor.

Un moment „confortabil” pentru toată lumea, cu un risc scăzut de distrageri și întreruperi externe, îl reprezintă ritualul de culcare: adică momentul în care ziua se termină împreună, atunci când ne abandonăm răsfățului, iar cuvintele mamei și ale tatălui îi îmbrățișează pe micuți, însoțindu-i în lumea viselor.

Dacă întrebarea „când să citești?” se transformă în „când este recomandabil să începi să citești?”, răspunsul este: întotdeauna, imediat. De când bebelușul se leagănă în burtica mamei: chiar de la momentul sarcinii, vocea părinților începe să fie o îmbrățișare sonoră care îl calmează și-l liniștește pe copil!

Dacă în schimb întrebarea este „când să citești?” sau „până când, până la ce vârstă să-i citesc copilului meu?”, în acest caz răspunsul nu există! Cititul este o plăcere, nu o datorie! Și mai presus de toate, cititul între părinți și copii este un moment de împărtășire: nu abandonați această experiență atunci când copilul învață să citească.

 

Cererea copilului de a vă auzi citind nu trebuie confundată cu lenea; este adevărat că el a dobândit abilități de citire, dar prin această cerere, copilul vrea să împărtășească un moment plăcut împreună cu dumneavoastră: astfel cere el să nu întrerupă legătura dintre voi într-o fază delicată a relației sale cu cărțile.

De fapt, la începutul parcursului școlar al fiecărei persoane, cartea suferă o transformare, își asumă un alt rol, nu mai este doar o sursă de plăcere și distracție, ci dobândește rolul datoriei: trebuie să citești pentru a învăța și a fi bun la şcoală.

În această perioadă, întreruperea practicii de a citi cu voce tare pentru proprii copii înseamnă să dezbraci cartea de afectivitatea ei pozitivă și să abandonezi lectura ca parte a obligațiilor copilului.


 

Cât să citești?
În fiecare zi trebuie să îndeplinești o mulțime de acțiuni ca parte a datoriei, deci, de ce să lăsăm deoparte ceea ce reprezintă o plăcere?

În fiecare zi este esențial să hrănești relația de dialog și dăruire față de proprii copii: chiar și printr-o carte!

În fapt, de multe ori, cărțile se dovedesc a fi un suport valid pentru abordarea, într-un mod metaforic și ușor, a temelor dificil de raționalizat: frici (întuneric, lup, școală...), emoții (furie, gelozie, mofturi...), etapele de creștere (renunțarea la suzetă și scutec...)...

Dacă citirea cu voce tare devine un moment zilnic, cu o valoare emoțională importantă dată de împărtășirea cu părinții, crește probabilitatea ca micuțul să devină un bun cititor chiar și la vârstă adultă.